Alăptarea este un moment de bucurie, relaxare, este plină de iubire și liniște, atât pentru mamă cât și pentru bebeluș. Adu-ți aminte cum erau mesele la începutul alăptării – bebe avea privirea satisfăcută, fățuca liniștită, adormea la sân, avea mâinile relaxate în jurul sânilor tăi. Nu te mai săturai să îl privești sau să o privești și să te bucuri de ce minune ai adus pe lume.
Se poate ca bebelușul să se fi înecat la sân, mai ales la începutul mesei și să ți se fi spus că este lacom sau că tu ai un reflex de ejecție prea puternic.
Să le luam pe rând.
Cum ar arăta un bebeluș lacom? Ar lua cu 2 mâini sânul și ar începe să îl stoarcă? Stai, că nu știe că așa iese laptele. Sau ar înghiți repede deoarece laptele oricum curge. Dar poate în spatele comportamentului ”lacom” stă o altă explicație: limba lui nu poate face secvența de mișcări pentru ciclul supt-înghițit-respirat. Suptul are 3 faze, iar pentru a putea ajunge la etapa de respirat, trebuie ca mai întâi să înghită. Dacă poate. Ce spune cineva care nu înțelege acest lucru? Că ai un bebeluș lacom. La ce folosește mamei sau copilului această etichetă? La nimic. Ea este de folos doar persoanei care o pune, pentru a putea găsi o justificare pentru ceea ce vede și nu știe încă. Nu există bebeluș lacom, ci doar bebeluș care nu poate susține secvența supt-înghițit-respirat. Încă. Imediat cum va primi ce are nevoie ca să poată, va putea. Și uite cum nu va mai fi ”lacom”.
Cum ar arăta un reflex de ejecție prea puternic? Ca o fântână arteziană care tâșnește în toate direcțiile, precum în sculpturile din Italia. Poate că aceste sculpturi au alimentat mitul că mama ar putea fi de vină pentru faptul că copilul se îneacă. Dacă nu este la copil problema, ar trebui să fie la mamă, nu?
Ei bine, NU! Problema este la societate, care nu se educă corespunzător înainte să ofere sfaturi despre alăptare. Indiferent ce cauză are situația în care te regăsești, acum o vom găsi împreună, iar alăptarea va fi din nou ca în povești.
O altă situație care poate duce la refuzul sânului este refluxul gastro-esofagian. Refluxul poate duce către rănirea mucoasei esofagiene, disconfortul este major, iar bebelușul ajunge ori să asocieze mesele cu durere, ori să caute totuși alinare la sân, apoi să se arcuiască din cauza disconfortului până la punctul în care mesele devin o luptă între ”mi-e foame și vreau să mănânc” și ”nu mai suport această durere”.
Despre reflux, cauză și soluții, discutăm elaborat în cadrul evaluării din timpul consultației, dar pentru că majoritatea părinților primesc tratament simptomatic, adaug aici câteva articole, pentru a înțelege riscul administrării medicamentelor exclusiv simptomatic, fără a adresa cauza:
– despre riscurile administrării antiacidelor în copilăria mică (și nu numai) și acest articol
Greva suptului este tranzitorie, apare în jurul vârstei de 4 luni, când mediul înconjurător devine mult mai interesant decât era înainte, când parcă nu era înțeles atât de bine. Fiecare sunet, lumină, umbră, mișcare devine dintr-o dată ceva ce merită explorat. Dă-i copilului ocazia să exploreze casa, parcul, locul în care vă aflați înainte de mese, iar dacă la momentul mesei încă pare ușor de distras, alăptează într-o cameră unde poți trage draperiile și pune muzică liniștitoare ce invită la relaxare. Atenție, greva suptului nu presupune protest major, plâns, nici arcuire la sân. Doar o fățucă curioasă care vrea să înțeleagă mai bine mediul.
Când apare lupta, agitația, refuzul de a se hrăni – bebelușul semnalează o problemă. Pe care doar tu, mamă atentă la nevoile copilului tău o poți rezolva.
Pune-te 30 de secunde în locul lui – ce simte când refuză sânul? Ce înseamnă pentru noi mâncarea? Un moment de relaxare în familie, în care ne bucurăm de gustul alimentelor și de bucuria de a petrece timp cu cei dragi. Pentru bebeluși ar trebui să fie mai mult de atât – receptorii prezenți pe bolta palatină și stimulați în timpul suptului induc relaxare, feerie și încredere în persoana care îi alăptează.
Cum ajunge alăptarea de la a fi un moment magic la a fi unul de război? Și deși pare brusc, nu este. Semnele erau acolo, indiferent că vorbim despre înec în timpul mesei sau despre arcuire la sân. Se manifestă progresiv, de la 1-2 momente de agitație într-o zi până la refuz total al sânului.
Și am ajuns în momentul în care bebelușul refuză să mănânce. Poate fi din cauza fricii că se îneacă și nu va mai putea respira sau poate fi de durere. Știu cum te chinui să îl adormi în brațe pentru ca apoi să îl poți hrăni, pentru că știi că are nevoie de laptele tău, în egală măsură ca de aer și de iubire. Vom descoperi împreună de ce sunteți în această situație și cum îl ajutăm, stai liniștită, vă veți bucura din nou de alăptare.
Fiecare copil are altă nevoie, altă situație care nu îi permite să mănânce liniștit, eficient și să poată dormi relaxat. Eu ajut părinții să pună bazele alăptării competente, cu bucurie, liniște de toate părțile – a copilului cât și a întregii familii.
Dragi părinți, vă este greu și până acum nu ați găsit sprijin pentru a rezolva situația voastră. Poate crezi că aceasta a devenit normalitatea voastră începând cu momentul în care ați descoperit alăptarea în somn. Dar este epuizant și simți că nu mai poți – să îl adormi și abia apoi să poți alăpta.
În timpul consultațiilor părinții îmi spun ”am fost văzuți de pediatru, alți consultanți și nimeni nu a evaluat copilul cum ai făcut tu”. Asta pentru că pot evalua complex un copil, știu la ce să mă uit și apoi ce înseamnă ce văd. Și înțeleg de unde pornește vindecarea, am căutat răspunsurile în cursuri, formări și specializări multiple pentru că iubesc alăptarea, bebelușii și liniștea mamelor.
Poate te gândești: ”dar am tăiat și frenul pentru ca alăptarea să meargă”. Am vorbit despre frenectomie ca proces, nu ca procedură aici. Procesul despre care vorbesc ține cont de musculatura cervicală, toracală, de funcția orală – cum se exprimă reflexele nou-născutului înainte de procedură și cum lucrăm cu corpul și oro-facial astfel încât dacă este cu adevărat nevoie de frenectomie copilul deja să fie pregătit pentru ea. Dacă reflexele orale nu sunt ajutate înainte de procedură, limba eliberată este dezorganizată neuro-muscular după intervenție, și chiar dacă pare că prima zi după intervenție suptul este îmbunătățit, a doua zi copilul tot va scăpa sânul, tot va înghiți aer, tot se va îneca până nu lucrăm cu tiparele reflexe.
Ești aici pentru că ai decis deja că ai nevoie de ajutor, laptele matern este super-puterea ta!
Pentru a programa o întâlnire, alege consultația potrivită și intervalul de timp disponibil aici: https://lapieptulmamei.com/programeaza-o-consultatie/. Ulterior vom ține legătura pentru a vă fi alături până când obiectivele voastre, indiferent care sunt, vor fi atinse.
Pentru a afla mai multe despre cine sunt și cum lucrez citește aici: https://lapieptulmamei.com/identitate-principii-personale-profesionale/. Fiecare formare completează ce aveam nevoie să știu pentru ca tu să poți fii acea mamă care îți dorești.
Recenziile mamelor cu care am lucrat le găsești aici, nu ești singură în această căutare: https://www.facebook.com/pg/Lapieptulmamei/reviews/
Te îmbrățisez cu drag!