Ragade mamare și mameloane dureroase

Orice disconfort sau durere din timpul alăptării (sau simțită imediat după alăptare) dispar după poziționarea corectă la sân. Alăptarea nu doare, deși unele femei trăiesc cu falsa impresie că se poate ca o ușoară durere să fie normală.

Durerile apar când prinderea la sân a copilului are nevoie să fie îmbunătățită. Dacă nou-născutul nu prinde sânul cât de bine se poate, areola mamară se va răni, iar alăptarea devine dureroasă. Acest lucru nu se întâmplă când atașarea este bună.

În primele 2 ore de la naștere, copiii se atașează în mod instinctiv corect, din acest motiv este foarte important să beneficieze de contact piele pe piele cu mama, imediat după naștere.

Atunci când durerea este prezentă încă de la începutul alăptării, sunt posibile 2 situații: atașare și poziționare imperfectă a copilului la sân, sau efectuarea unor mișcări de supt incorecte. Nou-născuții învață suptul corect stând la sân, cu atașare bună.

Durerea cauzată de prinderea superficială apare, de obicei la atașarea bebelușului și dispare în timpul mesei. Durerea poate persista pe tot parcursul suptului dacă mameloanele sunt sensibilizate sau rănite. Senzația descrisă de mame este o durere ascuțită, înțepătoare.

Având o atașare bună, copilul primește tot laptele de care nevoie, iar ragadele nu se vor produce. Un copil care are prinderea la sân bună – nu înghite aer, astfel șansele să facă gaze abdominale sunt reduse. Când transferul de lapte se face eficient, copiii au o creștere ponderală optimă. (îți recomand să citești articolul despre cum să atașezi și să poziționezi corect copilului la sân).

În cazuri rare (5-20% din populație), dacă nou-născutul are fren lingual sau labial restrictiv, durerea nu poate fi evitată exclusiv corectând prinderea, este nevoie de intervenție pentru secționarea frenului și pentru a ajuta copilul să primească mai mult lapte. Consultantul în lactație IBCLC va învăța familia copilului care prezintă fren restrictiv metode a atașare și poziționare a copilului astfel încât să reducă durerea prezentă în timpul suptului și va explica tehnici și măsuri de susținere a lactației.

Pentru a evalua prezența frenului, cât este de restrictiv sau pentru a învăța poziții de alăptare care susțin copilul ce prezintă fren restrictiv, ia legătura cu un IBCLC.

Singurul mod prin care copiii învață să sugă corect este la sân, primind lapte suficient. Tetinele artificiale, precum și suzeta pot deforma prinderea conducând către apariția rănilor la nivelul mamelonului.

Ragadele mamare (răni sau fisuri apărute pe mamelon) pot fi ameliorate urmând pașii de mai jos:

  • igiena locală frecventă este de evitat – în jurul mameloanelor există glandele sebacee Montgomery, ce secretă un ulei care protejează pielea; sânii nu au nevoie să fie spălați mai des de o dată pe zi
  • pentru a favoriza refacerea țesutului este ideal sa stați cu sânii dezgoliți cât mai mult timp; absorbantele pentru sân sau hainele pot adera la leziune, încetinind astfel vindecarea; dacă expunerea la aer pentru o perioadă mai lungă nu este posibilă, puteți folosi scoici sau cupe pentru sân (atenție, nu se confundă cu protecțiile de silicon pentru mamelon). Aceste scoici au aerisiri ce permit ventilarea, favorizând cicatrizarea.
  • poți aplica pe sân comprese cu hidrogel – acestea sunt antiinflamatoare, analgezice și antiseptice, au efect calmant și ajută procesul natural de vindecare
  • lanolina purificată este naturală și nu este necesară îndepărtarea ei de pe sân înainte de alăptare – pentru a o întinde mai ușor: înmoaie o cantitate mică, cât un bob de mazăre, între degete, apoi aplică pe mamelon
  • mulge manual puțin lapte și apoi aplică pe mamelon, expune sânii la aer cât mai mult timp
  • prepară o soluție din 2 linguri bicarbonat de sodiu în 250 mL apă călduță, vei menține sânii în ea timp de 1-2 minute, iar după ce s-au uscat la aer, aplică pe ei lanolină (în acest caz sânii trebuie spălați înainte de alăptare)
  • pentru tratamentul infecțiilor cu Candida se poate folosi o soluție 1:1 de oțet și apă, aceasta se aplică pe sân, se lasă să se usuce, apoi se poate aplica tratamentul antifungic recomandat de medic (în acest caz sânii trebuie spălați înainte de alăptare)
  • absorbantele de sân din materiale sintetice mențin umiditate locală, favorizând astfel proliferarea bacteriană și fungică. Pentru a preveni ragadele mamare cele mai eficiente absorbante sunt cele din materiale naturale.
    • cele de mătase au proprietăți anti-inflamatorii, datorate sericinei (proteina prezentă în mătase), calmează și vindecă zonele sensibile și crăpate ale mameloanelor; sunt foarte moi la atingere.
    • cele din lâna merinos respiră foarte bine, absorb laptele și mențin mameloanele uscate. Astfel se reduce riscul de mastită și ragade.

Durerea sau ragadele mamare, mai pot apărea în situațiile următoare:

  • o infecție cu Candida albicans – infecția fungică poate determina răni la nivelul mamelonului – durerea produsă de candidoză este prezentă în timpul alăptării și poate persista și după ce aceasta s-a încheiat; este, de obicei, descrisă ca o arsură. Dacă alăptarea a decurs normal, fără istoric de durere, o infecție cu Candida poate fi motivul apariției bruște a durerii.
  • Fenomenul Raynaud sau vasospasmul – reprezintă constricția dureroasă a vaselor sanguine din mamelon, cauzată de o infecție fungică  sau o atașare imperfectă la sân. Femeile îl descriu ca o senzație de arsură; ea apare imediat după alăptare și este însoțită de albirea zonei proeminente a mamelonului. În câteva minute mamelonul îsi revine la colorația inițială. Durerea poate reapărea, mamelonul poate redeveni alb, de câteva ori, până la următoarea alăptare.  Vasele de sânge de la nivelul mamelonului pot suferi un spasm, urmat de vasodilatația lor. Durerea ce apare în cazul vasospasmului poate fi ameliorată prin aplicarea de comprese calde pe mamelon, imediat după alăptare. Manifestările vasospasmului pot fi evitate prin îmbunătățirea atașării, precum și prin exerciții de supt (suck-training).

Există posibilitatea ca medicul să recomande întreruperea temporară a alăptării până când se vor vindeca ragadele. În acest caz sânul nu va mai fi stimulat, măsura ducând la diminuarea secreției lactate, chiar până la pierderea acesteia.

Unele mame recurg la a folosi mameloane de silicon pentru o perioadă scurtă de timp. Acestea pot crește frecarea și pot răni sânul deja afectat. Nou-născutul se poate obișnui cu ele și poate să îi fie greu să învețe din nou prinderea corectă la sân după înlăturarea acestora. Este de evitat folosirea lor întrucât pot  Mameloanele de silicon au ca scop favorizarea prinderii sânului prin ajustarea formei mamelonului în cazul în care mama nu are mamelon format; nu sunt recomandate în cazul ragadelor mamare.

Măsurile exemplificate mai sus au rolul de a favoriza vindecarea rănilor. În paralel cu ele este esențial să fie înlăturată cauza producerii lor și să fie corectată atașarea. În lipsa atașării corecte, mamelonul nu va avea ocazia să se vindece, transferul de lapte va fi ineficient, iar copilul poate avea o evoluție nefavorabilă a greutății.

Dacă te confrunți cu oricare dintre situațiile de mai sus și ai nevoie de sfaturi mă poți suna pentru a programa o consultație în alăptare.
Te invit să urmărești paginile de facebook La pieptul mamei și Adina Popov IBCLC și să intri pe grupul de sprijin în alăptare La pieptul mamei.

CONTACTEAZĂ-NE! SUNTEM ALĂTURI DE TINE!

Sfaturi importante despre alăptare, diversificare sau autodiversificare, înțărcare, somnul copilului alăptat și creșterea cu blândețe a copiilor gasesti si pe paginile Facebook La Pieptul Mamei și Adina Popov IBCLC sau in Grupul FB La Pieptul Mamei - sprijin în alăptare și creșterea copiilor.

Dacă întâlnești dificultăți în alăptare și ai nevoie de ajutor rapid, îți recomand să ne contactezi direct!

Call Now Button