Pentru majoritatea părinților momentul nașterii și al alăptării este însoțit de așteptarea ca totul să fie ca în reviste. În unele situații alăptarea poate fi îngreunată, chiar dureroasă, creșterea ponderală a copilului alăptat poate fi suboptimă, și, cel mai adesea apare recomandarea suplimentării cu formulă artificială de lapte praf, fără a fi căutată și identificată cauza reală a acestor probleme. Vă recomand să solicitați sprijinul unui consultant în lactație IBCLC înainte să luați o decizie care poate avea implicații în ceea ce privește sănătatea copilului dvs.
Țesuturile orale restricționate (reprezentate de frenul lingual, cel labial sau cel bucal) sunt un subiect care a ajuns în atenția medicinei moderne relativ curând, majoritatea bibliografiei de specialitate fiind publicată în ultimii 10 ani. Este de înțeles de ce – pentru a fi la curent cu noutățile – personalul medical să trebuie să se informeze permanent, din surse relevante. Iar părintele trebuie să se asigure că va apela la profesioniști care au aceste informații actualizate.
Ca terminologie medicală, frenul lingual restrictiv poartă și numele de anchiloglosie, iar Academia Americană de Pediatrie recomandă efectuarea frenotomiei sau frenuloplastiei în cazul în care frenul pare să restricționeze mobilitatea limbii și abilitatea copilului de a se atașa corect la sân. Este o procedură eficientă, tehnic simplă și sigură care nu necesită anestezie generală.
Frenurile restrictive pot genera simptomatologie complexă care afectează individul pe tot parcursul vieții. Este foarte important să se intervină cât mai devreme, pentru a reda calitatea vieții ce poate fi alterată din această pricină.
Frenul lingual restrictiv limitează mișcările limbii, iar frenul labial restrictiv – al buzei superioare. Frenul restrictiv este foarte răspândit, afectând între 5% și 20% din populație (cifrele exacte nu sunt pe deplin cunoscute, în lipsa unei evaluări la naștere). Acesta constă în prezența unei membrane care provoacă o restricție în mișcări. În popor se face referire la el ca fiind “ața de sub limbă”, iar în scrierile istorice este descrisă procedura frenotomiei – efectuată de moașă, la nașterea copilului, cu o unghie lăsată lungă.
Indiferent că este anterior sau posterior, frenul lingual restrictiv pune probleme încă de la începutul vieții, în special la supt. Nu toate tipurile de fren sunt restrictive, iar pentru a determina mobilitatea limbii se face o evaluare în urma căreia rezultă un scor care indică gradul de restricție.
SOLICITAȚI EVALUAREA MOBILITĂȚII LIMBII DACĂ MAMA SAU COPILUL PREZINTĂ MAI MULTE SEMNE DIN LISTA DE MAI SUS
Prima dată se pune problema existenței unui fren atunci când ceva nu merge bine cu alăptarea, care se presupune a fi ceva plăcut, o activitate care unește mama și bebelușul și îi ajută să creeze o conexiune unică. Când alăptarea este dureroasă, poate deveni chinuitoare pentru mamă și tinde să eșueze. Mama poate avea ragade mamare (citește aici articolul despre ragade mamare), poate simți durere în timpul alăptării, sânii nu sunt goliți suficient, devin angorjați, are canale blocate sau chiar mastită, poate avea nevoie de mameloane astfel încât să alăpteze cu mai puțină durere, iar producția de lapte poate fi în scădere. Cursul firesc al lucrurilor este ca mama să apeleze la un specialist în alăptare IBCLC care să descopere sursa problemelor și să găsească împreună cu aceasta o soluție. Dificultățile în alăptare nu dispar de la sine, trebuie înțeleasă și adresată problema, nu doar tratate simptomele.
Consultantul face anamneză, evaluează anatomia orală și reunește toate informațiile necesare pentru a identifica sursa problemelor. Simptomele date de fren la un bebeluș pot fi atașarea defectuoasă în primul rând, lipsa creșterii în greutate, reflux sau regurgitări frecvente, sunete nefirești atunci când mănâncă (țocăit, click), lapte care se scurge pe la colțurile gurii, frustrare și iritabilitate în timpul mesei, supt pentru perioade lungi de timp, somnolență în timpul meselor sau somnuri foarte scurte. Copiii care au fren restrictiv pot dormi cu gura deschisă, pot prezenta o bășicuță pe buza superioară, se pot îneca în timpul mesei sau, în cazurile extreme, pot refuza sânul, din cauza inabilității limbii de a apuca și meține sânul.
Cel mai adesea părinții ajung să facă intervenția înainte ca copilul să fie pregătit pentru ea. Această pregătire presupune:
- exerciții pentru detensionare musculaturii oro-faciale (dacă există tensiuni)
- exerciții pentru exprimarea reflexelor orale
- mișcări ritmice pentru relaxarea structurilor corpului responsabile pentru poziționarea copilului la sân (musculatura gâtului, toracelui etc.)
Fără această pregătire, ”noua” limbă nu se va putea mișca cu full range of motion, deoarece nu există căile neuro-musculare care să îi permită să o facă. Despre procesul frenectomiei am scris aici.
Un instrument foarte util este evaluarea Hazelbaker care oferă un scor în urma verificării aspectului limbii și a mobilității acesteia. Este un test noninvaziv, în care consultantul ține copilul cu capul pe picioarele lui și cu corpul spre părinte și observă mișcările limbii. În urma acestuia se recomandă sau nu intervenția.
localizarea anatomică a atașării limbii pe planșeul bucal
Frenectomia este procedura prin care este secționat și înlăturat frenul, atât cel lingual, cât și cel labial. Ea este efectuată de medicul stomatolog sau medicul ORL după ce a fost calculat scorul Hazelbaker de către un consultant certificat în alăptare. Procedura este efectuată de medici cu experiență în această patologie, iar succesul ei este dat de secționarea corectă și completă.
Copilul este imobilizat, i se aplică un anestezic local sub formă de gel și apoi are loc secționarea propriu-zisă, cu laserul sau foarfeca. Aceasta durează între 10 și 30 de secunde și prezintă o sângerare minoră. Apoi copilul este pus la sân sau este liniștit de mamă, disconfortul fiind creat mai mult de imobilizare, decât de procedura în sine. Intervenția este urmată de șase-opt săptămâni de exerciții și apoi de o nouă vizită la medic pentru a se verifica dacă frenul nu s-a reatașat.
Adesea rezultate uimitoare apar imediat după frenectomie, dar uneori este nevoie de o perioadă pentru ca toată anatomia să se obișnuiască cu transformarea petrecută și să înceapă să funcționeze cum ar fi fost firesc. Limba este obișnuită să funcționeze într-un anumit fel, iar în momentul în care restricția este înlăturată, copilul trebuie să învețe să o folosească în cu totul alt fel.
După frenectomie, în locul unde fusese inițial frenul va fi o tăietură în formă de diamant, indiferent de instrumentul folosit pentru procedură. Forma acestei cicatrici ne demonstrează că intervenția a fost corect efectuată, astfel permite limbii să se miște în mod eficient și natural.
Ridicările limbii indicate de medicul care a realizat procedura sunt absolut necesare pentru succesul frenectomiei, acestea trebuiesc făcute cu regularitate din patru în patru ore timp de șase săptămâni, altfel riscul de reatașare este foarte mare.
Frenul labial (țesutul prezent între buza superioară și gingie) restrictiv poate limita mobilitatea și funcționalitatea buzei superioare și astfel afectează capacitatea de a menține atașarea – copilul se poate desprinde des de la sân sau poate înghiți mult aer. Igiena orală este dificil de efectuat, aceasta fiind cauza apariției cariilor dentare în timp. Copiii și adulții care prezintă fren labial restrictiv pot avea diastemă (“strungăreață”).
și/sau atașate de țesutul gingival
Mamele au nevoie de ajutorul unui consultant IBCLC pentru a aduce alăptarea pe drumul cel bun. Acesta poate învăța mamele cele mai bune poziții de alăptare post-frenectomie pentru ca atașarea să devină din ce în ce mai bună, pot alcătui un plan de renunțare la mameloanele de silicon împreună cu mamele, pot să le învețe să se mulgă manual sau cu pompa pentru a păstra lactația, până ce se corectează atașarea. În cazul copiilor la care intervenția nu a fost făcută imediat după naștere, din cauza mecanismelor de compensare și tensiunilor musculare dobândite pe parcurs – exercițiile de supt demonstrate de consultantul în lactație vor ajuta la reînvățarea suptului corect.
În literatura de specialitate recomandarea standard în cazul pacienților cu fren restrictiv este ca din echipa multidisciplinară să facă parte: specialistul în lactație, medicul care efectuează intervenția, osteopatul și la nevoie, un logoped. În practica mea am format o echipă cu aceste specialități, astfel familiile pe care le susțin găsesc cu ușurință cei mai buni specialiști, iar pregătirea și experiența lor asigură succesul intervenției.
Dacă frenul restrictiv a rămas neobservat la vârste mici, poate pentru că alăptarea a fost cumva în regulă sau copilul a primit formulă artificială de lapte praf, există posibilitatea să apară alte tipuri de probleme care să diminueze calitatea vieții ulterior. În momentul în care copiii încep să vorbească, aceștia pot să articuleze cuvintele corect, dar pot vorbi cu dificultate sau pot să aibă o întârziere în achiziția limbajului sau a unor consoane/sunete precum d, l, n, r, s, t, th, sh și z.
Adulții cu anchiloglosie pot să aibă dificultăți în a fi înțeleși, în a vorbi repede sau tare.
De asemenea atunci când copiii încep diversificarea, riscul de gag sau înec sunt mai mari, întrucât frenul duce la dificultăți de înghițire. Acest lucru continuă în copilărie, ei fiind nevoiți să mănânce cantități mici de mâncare sau să refuze anumite texturi. Și somnul este afectat, copiii (și adulții) pot scrâșni din dinți noaptea, pot dormi cu gura deschisă sau să sforăie. Respirația îngreunată pe timpul nopții duce mai departe la treziri frecvente, dificultăți de concentrare, la lipsa somnului odihnitor sau la enurezis. La adult acesta poate determina dureri de cap, de umeri sau probleme de somn sau de vorbire.
La finalul anului 2019 am participat la Simpozionul “Tongue-tie” organizat de Gold lactation, iar tematica parcursă mă ajută să le ofer părinților care au copii cu fren restrictiv consiliere în lactația umană la cel mai înalt standard.
Începând cu 2021 fac parte din echipa de specialiști care înțeleg, descoperă și susțin familia pentru a asigura reușita alăptării în situații în care ea pare greu de atins, chiar imposibilă conform viziunii curente asupra acestui domeniu. Suntem la momentul de față mai puțin de 10 specialiști în Europa cu această certificare. De la începutul practicii mele ca IBCLC (Consultant în Lactație / Alăptare Certificat Internațional) am observat că unii copii au dificultăți reale în a se atașa, a menține atașarea, a transfera lapte eficient. Am căutat răspunsurile și le-am găsit în cel mai avansat curs disponibil la acest moment în lumea întreagă – Oral Habilitation of the Breastfeeding Dyad: A Master Class for the IBCLC. Sunt onorată să vă pot fi alături dragi părinți minunați și astfel toate cunoștințele dobândite de mine să vă susțină să creșteți copii sănătoși!
Așa trebuie să arate un supt COMPETENT, fără compensări în orice moment al alăptării.
Micuțul a avut fren lingual restrictiv, neobservat în maternitate, chiar și în urma evaluării consultantului din spital.
Ne-am văzut după externare, am observat restricția, părinții au fost îndrumați atât pentru a pregăti frenectomia, cât și pentru a reeduca suptul după intervenția făcută de medicul stomatolog.
La început suptul a prezentat semne evidente de disfuncție – gropițe în obraji, oboseală în timpul mesei, adormea în primele 2 minute de la atașare. Mama a resimțit durere în timpul atașării, iar mesele au fost scurte și dese la început, din cauza oboselii cauzate de lipsa competenței la momentul respectiv.
Apoi, cu sprijin pe toată perioada de abilitare a suptului până la dobândirea competenței, ceea ce se vede atât de extraordinar în video, am ținut legătura video pentru a-i ghida în proces.
Ei sunt în Brașov, eu în Constanța.
A se observa în video – bebe nu mai scapă sânul, coboară mandibula eficient, nu mai face gropițe în obraji, nu se mai îneacă în timpul mesei și este activ și alert pe toată durata mesei.
Așa poate mânca la sân orice copil dacă îi este oferită ocazia de a primi sprijinul necesar cât de repede are nevoie, la primul semn că lucrurile nu merg bine.
Dacă alăptarea nu merge bine, programează o consultație în alăptare aici. Știu prin ce treci din poveștile familiilor cu care am lucrat și pe care i-am sprijinit să depășească probleme complexe de hrănire. Ia legătura cu un IBCLC specializat în abilitare orală pentru a-ți asigura succesul în alăptare, înainte de a programa intervenția și apoi te voi ajuta să realizezi un plan pentru ca micuțul om să beneficieze de laptele matern pentru cel mai bun start în viață și hrănire competentă.
Despre frenectomie ca proces, nu ca intervenție am scris aici, după finalizarea celor mai complexe și specifice formări disponibile consultanților în lactație IBCLC. Este important să înțelegi că nu orice consultant în lactație te poate ajuta pentru a lucra cu tiparele reflexe de supt și înghițit și pentru a pregăti copilul pentru intervenție.
Te invit să urmărești pagina de Facebook La pieptul mamei sau de Instagram @lapieptulmamei și să intri pe grupul de sprijin în alăptare La pieptul mamei.
Bibliografie
Hetzel Campbell S., Lauwers J., Mannel R., Spencer B – Core Curriculum for Interdisciplinary Lactation Care
Riordan J. – Breastfeeding and Human Lactation
Watson Genna C. – Supporting Sucking Skills in Breastfeeding Infants
Resurse web:
https://www.kiddsteeth.com/assets/pdfs/bf2017.pdf
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1464379/
https://www.drghaheri.com/downloads
https://www.hse.ie/file-library/tongue-tie-factsheet-for-healthcare-professionals.pdf