Una dintre principalele întrebări adresate de mamă unui consultant în alăptare este cum poate fi crescută lactația. Văzând nevoia de a afla cât mai multe despre aceasta, vin în întâmpinarea voastră cu acest articol. Alăptarea este un subiect amplu care poate fi discutat și dezbătut din numeroase puncte de vedere, iar complexitatea lui impune informarea riguroasă a mamelor înainte de a da naștere.
Este de menționat faptul că prima soluție, cea mai eficientă și singura dovedită în totalitate pentru creșterea lactației este stimularea sânului la intervale regulate, mai ales în timpul nopții. Cu cât este mai des stimulat sânul, cu atât el produce mai mult lapte, pe principiul cerere-ofertă. Pentru ca producția de lapte să crească, astfel încât să satisfacă nevoile copilului, trebuie respectate anumite condiții: alăptarea se face la cerere, nu la program, se alăptează atât ziua, cât și noaptea, cât are copilul nevoie, asigurându-te de o atașare optimă (fără durere, răni, sau pierderea sânului din gură) și nu se oferă copilului biberon sau suzetă.
De asemenea, trebuie avut în vedere că problemele cu alăptarea nu se pot rezolva exclusiv prin consumul de galactogoge. Dacă te confrunți cu ragade ale sânilor, canale înfundate, mastită, copilul nu ia în greutate, sau chiar scade și sânii devin angorjați – este nevoie ca un consultant în lactație să evalueze cauza apariției acestor probleme și să vă ofere soluții pentru a le putea depăși cu bine.
Uneori soluția pentru stimularea lactației presupune folosirea unei pompe de sân, pentru a stimula suplimentar sânul, galactogogele fiind insuficiente. Nu se recomandă administrarea de galactogoge dacă există probleme cu alăptarea ale căror surse nu le cunoașteți.
Însă, dacă lucrurile merg bine, ați beneficiat de o consultație în alăptare, sursa problemelor a fost identificată și urmăriți să creșteți lactația cu ajutorul galactogogelor puteți să vă orientați în funcție de ce vi se potrivește, cerând informații unui consultant în alăptare sau unui medic. Galactogolele sunt mâncăruri, băuturi, medicamente sau plante despre care se consideră că ar crește producția de lapte, modificând în anumite sensuri chimia organismului. Acesta conțin printre altele fitoestrogen, sedative naturale din plante, steroli din plante, saponină și triptofan. Se crede că ceea ce bea și ce mănâncă mama ar influența lactația, iar aceasta este o credință apărută din cele mai vechi timpuri. Acest fapt i-a determinat pe cercetători să caute adevărul în aceste obiceiuri care au trecut din generație în generație și să reușească să pună cap la cap un protocol care să ajute mamele să augmenteze producția de lapte.
O primă variantă de galactogoge, administrate doar sub supravegherea atentă a medicului sunt medicamentele care au rol în creșterea prolactinei, hormonul răspunzător pentru lactație. Ele au ca efect secundar creșterea prolactinei. În cazul medicamentelor este foarte important să fie cântărite efectele secundare față de beneficiile aduse, este de văzut dacă chiar nu există altă variantă de creștere a lactației înainte de a le încerca pe acestea.
O altă variantă ar fi galactogogele naturale. Din generație în generație sunt transmise informații dobândite empiric, fără a avea o bază științifică. Fiecare cultură are propriile ei variante pe care le perpetuează, dar există și unele unanim acceptate peste tot în lume. Din păcate pentru acestea studiile sunt prea puține și realizate pe eșantioane prea mici pentru a oferi informații concludente în acest sens. Nu sunt cunoscute nici beneficiile și nici efectele adverse ale acestora în totalitate, astfel că trebuie să fie consumate cu atenție și sub supraveghere specializată.
Hilary Jacobson în Mother Food: A breastfeeding diet guide for lactogenic foods and herbs face o listă a alimentelor considerate a avea un efect galactogog și indică a fi luate sub supraveghere specializată. De asemenea, aceasta face o serie de recomandări mamelor la început de drum în frumoasa poveste a alăptării. Este menționat consumul de o masă sau o gustare sănătoasă odată la două-trei ore, pe măsură ce lactația crește, crește și foamea și odată cu ea nevoile nutriționale ale mamei. Acestea sunt sfătuite să mănânce supe de tot felul, să consume lapte vegetal, să folosească condimente galactogoge la mâncăruri și băuturi și să bea câte un smoothie din plante verzi în fiecare zi. Din lista alimentelor recomandate de ea fac parte:
Schinduful este cel mai răspândit galactogog natural. Acesta este o plantă ierboasă folosit în India și Orientul Mijlociu ca medicament și condiment pentru beneficiile sale extraordinare de mii de ani. Se consideră că ar crește lactația în 24-72 de ore. Efectele secundare sunt rare. Acesta nu se administrează femeilor însărcinate întrucât produce stimulare uterină. Schinduful se consumă sub formă de ceai sau capsule.
Anasonul este de asemenea considerat un foarte bun galactogog pentru efectele sale estrogenice. Acesta poate fi folosit drept condiment sau făcut ceai. Doze mari de anason, prin conținutul de trans-anetol pot scădea lactația și pot provoca neurotoxicitate, convulsii, chiar comă. Estragolul are potențial carcinogen. Din acest motiv Agenția Europeană a Medicamentului nu recomandă administrarea prduselor cu anason copiilor cu vârsta mai mică de 12 ani.
Feniculul este de asemenea o plantă foarte răspândită pentru augmentarea lactației. Acesta poate fi consumat crud sau gătit. Semințele de fenicul sunt cele care aduc beneficiile în acest sens, dar planta în sine, care conține ceva uleiuri farmacologice volatile poate fi un suport blând. Semințele pot fi făcute ceai sau folosite drept condiment, iar planta poate fi folosită în salată sau gătită în diverse combinații. Este recomandată prudență la administrarea preparatelor cu fenicul, deoarece principalul compus al feniculului, anetol, este neurotoxic și poate provoca convulsii, are activitate mutagenică și efect estrogenic asupra copilului.
Morcovi, sfeclă roșie, cartofi dulci sunt foarte bogate în beta-caroten, substanță de care este mare nevoie în alăptare. Semințele de morcov ar fi fost folosite pentru efectul lor galactogog, iar leguma conține uleiuri volatile care acționează ca un purtător blând. Sfecla este o sursă excelentă de minerale, iar consumul ei în stare crudă poate să reducă anemia considerabil.
Fructe proaspete sau deshidratate – curmale, smochine, caise, papaya și goji sunt surse excelente de minerale și vitamine și reprezintă o gustare potrivită și ușor de avut la îndemână atunci când alăptați.
Legumele cu frunze verde închis reprezintă o categorie de plante cu o bogată sursă de minerale, vitamine și enzime, dar și cu fitoestrogen care ar susține lactația. Păpădia și urzica sunt diuretice și pot ajuta la reducerea edemului în timpul sarcinii și după naștere. Acestea pot fi adunate din grădini primăvara devreme, mâncate întregi, sub formă de salată sau de ceai. Urzica poate fi gătită asemenea spanacului. La piață puteți găsi rucola, frunze de sfecla roșie, de sfecla elvețiană, kale, spanac, cicoare, salată verde și altele.
Cerealele și leguminoasele au un istoric lung drept alimente galactogoge. Cele mai folosite cereale sunt ovăzul, meiul, orzul și orezul, iar dintre leguminoase se remarcă năutul, fasolea și lintea. Ovăzul este foarte cel mai important, despre acesta se crede că ajută la producerea oxitocinei, hormon esențial în lactație. O băutură ușor de preparat și cu rezultate foarte bune în stimularea lactației se face cu ajutorul a jumătate de ceașcă de fulgi de orz într-un litru de apă – timp de 20 minute, veți strecura, apoi puteți adăuga o linguriță din oricare din condimentele de mai jos și puteți îndulci cu miere, după preferințe.
Nucile precum migdale, caju sau macadamia ar avea rol în lactație. Acestea ar trebui cel mai bine consumate crude, nu prăjite sau sărate.
Uleiurile și grăsimile joacă un rol vital în metabolismul celular și neuronal. Se recomandă consumul de unt și ulei de cocos, precum și uleiurile de susan și de in presate la rece. Tipul de grăsime consumat de mamă modifică compoziția laptelui. Este imperios necesar să se renunțe la grăsimile trans sau parțial hidrogenate din dietă.
Usturoiul este cunoscut pentru beneficiile sale medicinale, dar este și un renumit galactogog. Există un studiu care a arătat că dacă mama consumă usturoi înainte de alăptare bebelușii se atașează și sug mai bine. Dacă usturoiul nu face parte din dieta dumneavoastră obișnuită și doriți să îl introduceți, începeți cu cantități mici și observați reacția bebelușului. Mâncați unul-doi căței pe zi sau ingerați capsule cu extract de usturoi cu o oră înainte de alăptare. Acesta poate fi folosit în cele mai diverse moduri în mâncare. Usturoiul nu se combină cu anticoagulantele, întrucât acționează în această direcție și efectul poate fi amplificat.
Ghimbirul ajută la declanșarea reflexului de ejecție al laptelui. Unele mame au observat acest efect dacă au băut bere de ghimbir. Ghimbirul trebuie consumat cu precauție. Acesta crește riscurile de hemoragie postpartum, astfel că nu este recomandat imediat după naștere. De asemenea modifică efectele medicamentelor pentru diabet, inimă sau al anticoagulantelor, astfel că ar trebui consultat medicul dacă doriți să mâncați ghimbir și sunteți în una dintre aceste situații.
Condimentele ar ajuta, de asemenea la creșterea lactației. Busuioc, măghiran, anason, fenicul, chimen, chimion, turmeric, mărar sau piper negru pot fi adăugate la mâncare, cu moderație, pentru efecte galactogoge.
Ruta caprei sau Ciumărea este o altă plantă despre care se crede că are un rol în creșterea lactației. Folosită în toată Europa, i s-au descoperit proprietățile în anii 1900 când a fost dată drept furaj vacilor, iar acestea au avut o semnificativă creștere a producției de lapte. În combinație cu alte plante, cu același rol, a dat uneori efecte adverse precum letargie, hipotonie, amețeală și atașare slăbită la nou-născuți, simptome ce au dispărut a doua zi după întreruperea administrării la mamă. Aceasta se consumă sub formă de ceai sau capsule.
Silimarina este un galactogog sigur de folosit în alăptare. Acesta a fost folosit de-a lungul timpului în Europa. Primii creștini asociau nervurile albe ale frunzelor cu laptele matern.
Drojdia nutrițională și drojdia de bere se pare că ar conduce spre o creștere semnificativă a lactației. Mamele se simt adesea mai echilibrate emoțional și mai pline de energie după consumul de drojdie. Aceasta conține complexul de vitamine B, proteine și fitoestrogen. Uneori are ca efect advers balonarea.
Semințele sunt de asemenea considerate galactogoge. Cele de susan, în toate variantele lor de culoare sunt extrem de bogate în calciu. Untul de susan, numit și tahini, este foarte util în această situație. Puteți consuma și semințe de floarea soarelui, cânepă sau de in.
Spirulina este o variantă netoxică a algelor verzi-albastre. Este valorificată pentru proteinele, enzimele, mineralele, clorofila și acizii grași esențiali conținuți. Nutrienții din spirulină se absorb ușor, chiar și atunci când digestia este oarecum compromisă.
Evitați să consumați în cantități mari și perioade lungi pătrunjel, salvie, rozmarin, cimbru și mentă, deoarece sunt alimente despre care se consideră că ar scădea lactația.
Mamele au nevoi individuale de galactogoge. Cele mai multe mame nu consideră necesar consumul acestora, pe când altele folosesc o cantitate redusă zilnic. De asemenea există mame care iau galactogoge în cantități mari la începutul alăptării pentru un start bun și apoi renunță, nemaiavând nevoie de ele. Este necesar ca fiecare în parte să observe ce funcționează și în ce cantitate, atât pentru a porni lactația, cât și pentru a o menține la un nivel optim. Astfel că nu se pot acorda indicații clare privind dozajul lor, ci se recomandă precauție și observarea atentă a reacțiilor.
Trebuie avut în vedere că uneori consumul de galactogoge face mai mult rău decât bine. Produsele pe bază de plante sunt rareori standardizate, pot fi ușor confundate și nu sunt verificate de către instituții care să le asigure calitatea. Unele galactogoge pot fi alergene, astfel că trebuie urmărită reacția copilului în urma ingerării lor de către mamă. Pentru claritate, menționez că nici unul din suplimentele enumerate în acest articol nu sunt destinate administrării copiilor.
Protocolul Academy of Breastfeeding Medicine indică clar că înainte de utilizarea unui galactogog, un consultant în lactație certificat ar trebui să facă o evaluare completă și minuțioasă a întregului proces de alăptare și să ofere inițial alte soluții. Dacă producția de lapte este optimă, mama ar trebui încurajată. Dacă, însă, este nevoie de intervenții ar trebui observată starea mentală a mamei, cât de anxioasă sau relaxată este. De asemenea trebuie verificat cât de des este stimulat sânul, cum și cât lapte este extras, precum și alte probleme medicale. Medicația sau suplimentele nu trebuie niciodată să înlocuiască consultul de specialitate, mai ales că utilizarea galactogogelor nu este cercetată exhaustiv. De asemenea trebuie să fie cântărite riscurile și beneficiile, iar mama și copilul trebuiesc urmăriți îndeaproape în consultații ulterioare.
Este nevoie ca mama să mănânce suficiente calorii zilnic, alimente nutritive, pline de vitamine, minerale și grăsimi pentru a avea o lactație conformă cu nevoile copilului și să se hidrateze corespunzător. Galactogogele nu înlocuiesc un stil de viață sănătos și nu exclud consultația de specialitate.
Poate ești nesigură, te întrebi cine te poate ajuta, simți că nu ai o cale reală de a ieși din acest cerc vicios. Sunt aici și ai ocazia să depășești aceste îngrijorări. Așa cum am făcut acest drum împreună cu mii de mame.
În cazul în care dorești creșterea lactației, îți recomand să iei legătura cu un consultant certificat în alăptare pentru a te ajuta să obții rezultatele pe care le dorești. Programează o consultație aici.
Te invit să urmărești paginile de facebook La pieptul mamei și Adina Popov IBCLC și să intri pe grupul de sprijin în alăptare La pieptul mamei.